Copil fiind colectionam servetele, surprize, haine pentru papusi. O admiram cu patos pe profesoara de franceza care inca mai strangea ascutitori. Imi doream sa ajung ca ea, sa am 40 de ani si o colectie de invidiat de ascutitori.
In clasa a 8-a ma vedeam o mare cantareata. Aveam un vis romantic in care, desi plina de glorie, ma simteam singura, pana cand intr-o zi, baiatul din clasa de vis-a-vis imi marturisea dragostea lui vesnica.
Stiu suna aiurea.
Ideea mi-a venit urmarind o emisiune despre puscariasi.
M-am intrebat care-i idealul unui om aflat in puscarie? Sa-si castigie respectul acolo? Sa fie eliberat inainte de termen?
In adolescenta imi doream sa ajung la puscarie. Ma gandeam ca acolo as putea sa stau toata ziua, sa citesc sa ma uit la TV, fara sa fiu deranjata de treburi casnice de genul "gunoiului" sau a "vaselor murdare". Nu ma deranjau ca ocupatii in sine, aveam momente in care le faceam cu placere. Ma deranja faptul ca tot timpul interveneau in momente in care preferam, mai mult decat orice altceva, sa-mi urmaresc eroii reali sau imaginari.
Imi amintesc ca sambata incepea tarziu la noi acasa, in jur de 10. Tot timpul cu micul dejun si o curatenie generala.
Va urma...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu