Codul lui Da Vinci

"Prezentarea editurii: Secretul suprem a 2000 de ani de istorie, într-o singurã carte. O cursã disperatã pentru a afla cheia secretului Sfîntului Graal. Un roman pe cît de controversat, pe atît de incitant."
Am vazut aseara filmul si mi-am readus aminte de subiect. Am citit si cartea in urma cu doi ani si-am avut exact senzatia din proverbul cu pomul laudat. Si asta nu pentru ca romanul ar fi prost, din contra este un roman de aventura excelent, in fine cu unele mici exceptii de genul reclamei mascate la Mercedes Clasa A, dar cu siguranta omul a muncit la carte, are dreptul sa scoata un ban din asta. Revenind, de ce am fost dezamagita, din cauza modului stupid in care a fost promovata (asa cum se poate vedea si in citatul de mai sus, preluat de pe site-ul oficial al cartii/filmului: "Secretul suprem a 2000 de ani de istorie, într-o singurã carte"). Acest mod de prezentare mi-a creat o asteptare total diferita de ce-am gasit in realitate, adica un roman de aventura, bazat pe cateva interpretari personale ale autorului. De exemplu, se spune ca pe masa din pictura Cinei cea de Taina nu se afla nicio cupa si ca acesta ar fi simbolizata de V-ul care se creaza intre sf Ion si Isus, in realitate, daca privesti tabloul cu atentie observi ca fiecare are in fata cate un pahar.
In incheiere un articol interesant: http://www.manastireatismana.ro/2006/davinci.htm